Sydney de Anul Nou - La Multi Ani!

La multi ani! An bun tuturor!

Aceasta zi de An Nou a fost cea mai solicitanta dintre toate zilele de An Nou pe care le-am trait pana acum.


Perioada din jurul sarbatorilor de iarna mi se pare extrem de neproductiva si mersul la munca un inconveninet major, dar trairile pe care le-am avut anul asta cu defectiunea avionului (prima din istoria vietii mele si sper ca si singura), cu returul si lipsa informatiilor, cu redirectionarea catre un alt aeroport (a trebuit sa stau la cozi si sa ma zbat ceva ca sa fiu si eu in zborul spre Sydney... ai zice ca lucrurile sunt mai usoare in tari mai dezvoltate, dar nu e neaparat adevarat)... totul a fost extrem de solicitant...

Ajunsa in Sydney la gazda mea, de care depindeam destul de mult, mai ales ca nu mai aveam forta sa organizez sau sa caut ceva, pimesc o veste destul de trista. Tatal gazdei mele a aflat de niste probleme de sanatate, lucru care ne-a cam taiat din elan. Gazda mea era intr-o pasa destul de proasta, nu mai avea chef de nimic si nici mie nu mi-a recomandat sa merg in Darling Harbour (locul meu favorit din Sydney) pentru a vedea artificiile. Mai auzisem si din alte surse ca este extrem de aglomerat si extrem de enervant intregul proces, ca altfel as fi pus recomandarea pe seama pasei negative. Eram in dificultate. Vroiam sa fac ceva, dar nu stiam ce...

Cu toate astea ma aranjez si ma pregatesc sa ies. Nu vroiam insa sa il las pe Ben singur (gazda mea), mai ales in aceasta stare, mai ales in acest moment. Asa ca, nu prea usor, l-am convins sa se aranjeze si cu greu am scos de la el informatii despre ce mai fac australienii in Sydney de Anul Nou daca nu vor sa se inghesuie. A mentionat parcul Sydney. Nu fusesem niciodata acolo. Nu imi dadeam seama cum avea sa fie, dar era cam singura optiune care ne mai ramasese. Asa ca am luat masina, am alergat pana in parc, pentru ca mai era extrem de putin pana la 12 noaptea pana am incheiat noi intregul proces dificil de luare a unei decizii si am ajuns.

Parcul avea un deal cu vedere spre centrul orasului, pe care se stransesera deja grupuri grupuri de petrecareti cu sticle si pahare de sampanie in mana. Mi s-a parut destul de dragut intregul concept. Ce e drept, era placut sa poti iesi afara fara sa ingheti instantaneu cat bei sampania... O petrecere pe acoperisul unei cladiri ar fi fost super draguta, dar cum nu aveam invitatie la nici una, m-am multumit cu ce aveam. J

La ora 12 m-am gandit la cei apropiati de acasa, fiindu-mi putin dor de ei, m-am gandit la cat de norocoasa am fost anul care a trecut (desi a fost departe de a fi un an usor), mi-am pus dorinte pentru anul care urma sa vina...

Artificiile au fost ok si au durat destul de mult... Nu am prea multe de povestit despre ele. Unele dintre ele chiar m-au impresionat, lucu destul de greu de realizat. Daca eram si mai aproape, probabil ca ar fi fost si mai impresionant. Oricum, m-am dus pregatita cu aparatul foto, dar trebuie sa va dezamagesc. Nu era destula lumina pentru a face poze. Singura mai decenta, daca o pot numi asa, este cea de mai jos, asa ca nu mi-a luat mult sa renunt la poze si sa ma bucur de moment fara sa-l imortalizez.

Artificiile si spectatorii din Sydney Park



Petrecerile in Australia, ca in restul lumii, in acest moment al anului, se rezuma la acelasi lucru – am vazut petreceri in desfasurare in restaurante, in apartamente, oameni care ieseau impreuna pe strazi sau in parcuri, evenimente organizate de autoritatile locale... Niciodata nu am participat la evenimente organizate de primarii, asa ca nici in Sydney nu am facut-o, nu la propriu. Nu e stilul meu, oricum. Adevarul e ca cei mai importanti sunt oamenii cu care te inconjori, lafel ca de Craciun. Daca prietenii sunt ok, e perfect...

Ma bucur ca l-am inveselit putin pe Ben. Nu e bine sa incepi anul cu gandul la probleme...

Cute, isn't he?

Zilele ce au urmat am luat lucrurile usor. Mi-am facut ordine in lucruri, mi-am gatit pe indelete (cat de bine e sa ai acces la o bucutarie si sa iti mananci mancarea gatita dupa propriul gust), m-am uitat la multe filme destul de bune (The Boat That Rocked, Accidental Tourist, Zeitgeist, Betty Blue, Baraka, Inglorious Bastards) si unele nu asa de grozave...

M-am intalnit cu o prietena koreana pe care mi-am facut-o in Macao si care ajunsese si ea in Australia cu planuri de work & travel.

Am fost la cumparaturi, am fost la plaja (sa nu va inchipuiti ca este foarte cald in jurul Anului Nou in Syndey, cel putin, nu indeajuns pentru gustul meu).

Faimoasa Bondi Beach

Nici macar valuri bune pentru surfing nu erau... 

Lipsa valuri pentru surfing :(



Dar, totusi, pentru domnisoarele cititoare, am pus o poza cu un surfer care s-a hotarat sa iasa din apa tocmai cand faceam eu poza... Oare?!?... J

Si totusi... un surfer... :)

O sa inchei cu citatul meu favorit din Zeitgeist: „It is no measure of health to be well adjusted to a profoundly sick society” – Krishnamurti. Adevarul este ca tot anul trecut, poate chiar mai multi ani la rand, am simtit extrem de profund presiunea de a ma adapta la o societate care nu imi placea si acest lucru ma facea sa ma intreb daca gresesc sau daca pot sa imi pastrez idealurile... Doar un gand in noul an...