Amintiri din calatorie: Bangkok - Dezamagirea continua

Ma trezesc cu gandul sa am o zi mai relaxata. Sunt in continuare extenuata fizic. Ma duc sa verific internetul, citesc cate ceva depre ce as putea vedea, imi aranjez bagajul care e in mare dezordine dupa multe zile de calatorit, incerc sa imi organizez restul excursiei: stiu ca am mai spus asta, dar nu sunt deloc primitori - nu gasesc nici un thailandez care sa imi ofere gazduire desi sunt destui pe site. Cumpar bilet pentru calatoria mea in nord. Costa cam cat ar costa in Romania, deci nu e o tara asa ieftina pe cat am auzit.

Supa laudata, deloc impresionanta

La pranz mananc o supa recomandata calduros de gazda mea, care se vinde in fata apartamentului ei, de la o ghereta. Nu imi place deloc. Mancarea in Thailanda nu imi place si sunt uimita cum a prins asa de bine in restul lumii. Insa, mananc fructe dimineata, la pranz si seara, de cate ori simt ca intalnesc cate un vanzator mai rezonabil, care sa nu vrea sa ma jegmaneasca la sange. Acum stiu deja cam cu cat se vand, asa ca daca nu lasa pretul nu cumpar.

Fac calatoriile planificate cu barca deoarece consum cel mai putina energie si pot vedea cate ceva din Bangkok. Ziua nu este fantastica, foarte umeda si innorata.

Cladiri vechi

Rau malos, deloc atragator

Infrastructura impresionanta

Mijloace de transport antice si cladiri moderne

Apus pe rau si langa zgarie-nori

Incerc sa invat putina thailandeza, cel putin cum se citeste, etc. Nu e usor, si uit cuvintele imediat ce le-am citit. Si asa, oricum nu par sa ii impresioneze nimic pe oamenii astia, tot agresivi si nemultumiti raman, orice as face.

Descopar cu stupefiere ca in Thailanda ma impiedic pe trotuare mai mult decat in India. Ce e drept, macar aici exista trotuare J, dar daca nu ma prea ajuta sa ma lase sa admir imprejurimile, degeaba. Nu?

Stol cu mancare pe care se afla o reclama foarte "vestica" cu tipuri de oameni "ideali"

Fetele nu arata rau, m-am uitat special pentru ca am tot auzit de ele, dar stilul este mult prea nerafinat ca sa ma impresioneze cu ceva. Ce ma frapeaza este dorinta de a avea pielea alba, ca si in India. Aici nici macar nu vad diferenta intre culoarea caucazienilor si a asiaticilor. Peste tot sunt postere care arata oameni cu trasaturi thailandeze dar piele foarte deschisa la culoare (toti se ascund de soare cat pot mai bine, mai ales tinerele domnisoare) si in magazine gasesti numai si numai produse cometice de albire a pielii. E ca o boala/obsesie.

Monument dragut din centrul Bangkokului

Faimoasa Khao San

Sper finalul zilei ma intalnesc cu Andrew si mergem pe faimoasa strada a backpackerilor occidentali – Khao San. Nu pot sa zic ca imi displace. Imi place mai mult decat restul orasului. Asta este o premiera, pentru ca de obicei, in orice oras vizitez, farmecul locului il gasesc in locurile neturistice. Cred ca sunt tare nefericiti locuitorii acestei tari si incapabili sa isi creeze un mediu placut in care sa traiasca. Cred ca si in Romania e cam lafel. Aici e insa mult mai grava problema, e la un alt nivel.

Reducere si reclama in stil Thai :)

Ne oprim la un tratament facial la oferta. E amuzant ca si lui i-a suras ideea. Sunt multe paturi asezate intr-o gradina, cu cosmeticiene care asteapta clientii. Interesant conceptul. Serviciile nu sunt impresionante, insa.

Gasiti cam acelasi stil la Bucur Obor (am decoperit de curand din intamplare ce de stoluri exista si cat de asemanatoare sunt cu cele din Thailanda... nu trebuie sa calatoriti atat pentru cumparaturi... oferta e aceeasi...)

Sper seara mergem pana la un centru comercial, unde as putea sa achizitionez cate ceva (mai ales pentru cadouri pentru gazde viitoare), dar unde trebuie sa negociez la sange. Imi este mila de oamenii astia, dar, asa cum mi-a aratat Andrew, ei ma iau drept prost. Nu imi face deloc placere, asa ca nu cumpar mare lucru. Mancam ceva mancare thailandeza, care dinnou ma dezamageste (pad thai – mancarea traditionala si paste prajite cu creveti).