Cairns – In larg

Dupa o noapte nedormita si o zi plina de calatorii, va puteti inchipui cat de bine am dormit!

Nu a fost o dimineata tarzie pentru ca John era pus pe treaba. Isi luase liber ca sa mergem cu barca pe mare. Imi promisese asta de cand vorbisem prin emailuri. Va dati seama ca am insistat sa nu faca asta doar pentru mine, dar parea sa se bucure ca are cu cine sa iasa cu barca.

Am remorcat barcuta, am facut sandwichuri si le-am pus alaturi de multe bauturi intr-o lada frigorifica portabila, dupa care am pornit la drum.

Am mers pe autostrada inspre Sud (intre punctele A si B), cam 45 de minute, daca nu chiar mai mult, pana la o panta de lansare a barcii in apa. A fost prima oara cand am mers intr-o masina la care era remorcata o barca. Si asta a fost doar primul din multe alte lucruri inedite pe care aveam sa le fac.

Dupa ce barca a fost lansata si masina parcata, am pornit pe rau pana la mare si mai departe spre punctul C, High Island (adica, Insula Inalta).

Aici am poposit si ne-am instalat sub niste copaci. Soarele arde bine de tot prin aceste parti ale lumii! Chiar ma simteam ca intr-o alta lume. Culoarea apei, locatia... Absolut superb si incredibil de relaxant! Va vine sa credeti ca in departare, unde vedeti tarmul continentului australian este zona de crocodili? In Australia e vital sa fi informat, eh? :)

Oricum, mai frumos de atat nici ca se putea pentru mine. Pe mine ma relaxeaza mai mult sa vad pamant in departare decat doar mare – chiar si o mare de corali!!! Pe insula nu eram decat noi si maxim alti 2 oameni pe care nu ii vedeam dar stiam ca sunt acolo datorita barcii parcate la mal.

John a mers in padure si, pentru prima oara, am mancat mango cules direct din copac. Putin cam copt, trecuse sezonul lor, dar foarte gustos. Bine ca aveam apa aproape, ca eram toata lipicioasa la finalul acestui proces delicios.

Aici am facut pentru prima oara snorkeling (stil de inot pentru care esti echipat pentru a te putea uita in apa pentru o perioada lunga de timp). Vedeti diferitele culori din apa? Asta arata cat de multi recifi sunt in zona... asta inseamna si o fauna marina bogata!

Pentru prima oara am purtat costum de inot (perioada nu era cea mai buna pentru aceasta activitate – era sezonul blue-bottles-urilor, niste meduze otravitoare a caror intepatura nu te omoara, dar pe care am inteles ca nu vrei sa o experimentezi), prima oara cand am purtat ochelari de scufundari si snorkle (tubul prin care puteam sa respir). Cred ca a fost prima data si cand am inotat cu labute de scafandru...

Eram destul de nervoasa, intrebandu-ma cum o sa ma descurc pentru prima oara la snorkeling, dar totul a mers perfect din prima. M-am obisnuit sa respir prin tub de la prima incercare! Am inotat foarte putin pana sa ajungem la recif. Din pacate, apa nu era prea buna. Vizibilitatea era mica datorita unor alge micute (le-as numii sporii marii) si al unghiului in care cadea lumina in apa. Nu dupa mult timp am dat si de blue-bottles, asa ca am plecat inapoi. Desi aveam costume pe noi, nu tot corpul era acoperit... Cu toate aceste impedimente, am facut o latime de insula observand fiecare bucatica subacvatica. Am vazut cativa pestisori timizi si multa, multa vegetatie colorata si diversificata.

O alta chestie inedita – a fost prima oara cand nu m-am speriat de pesti cand eram in apa. Ma bucur ca se speriau ei de mine, ca daca ar fi fost mai prietenosi, cred ca m-as fi speriat! :)

Ne-am intors putin tristi ca nu am putut face mai mult snorkeling. John se mai linistise, ca nu stia cum o sa ma descurc – romanii nu au nici un inotator faimos! :)

Restul dupa-amiezi l-am petrecut culegand muuuuulte scoici de pe mal si admirand superbitatea naturii. Inainte sa plecam am luat si pranzul. Stiu sa fac niste sandwichuri foarte bune... asa se zvoneste prin Australia! :)

De la High Island, ne-am indreptat spre un loc si mai idilic (nu credeam ca se poate) – Frankland Islands. Mai multe insulite si stanci invecinate. Pe una dintre ele plaja este atat de ingusta incat se vede marea de cealalta parte. Asta pare sa fie insula favorita a lui John. A pornit prin padure in recunoastere imediat ce am parcat barcuta.

Locul imi amintea de plaja broastelor testoase din Turcia, deschisa doar intre anumite ore, pentru a nu deranja broscutele cand isi depun ouale. Nisip fin si mare limpede! Singurul minus e ca soarele e cam puternic!

Pe drumul de intoarcere am simtit un mic disconfort, ca de rau de mare... dar inaintam cu barca destul de incet pe o mare lina, asa ca nu prea vad o alta explicatie decat ca probabil facusem o mica insolatie... Mereu nu ma hidratez cat trebuie!!!

O zi superba se incheie cu intrarea pe inserate in estuarul prin care iesisem in larg. Mirosul padurii pe inserate este divin – vanilie cu magnolie cu cocos cu...! Cine stie ce ascund padurile astea!!!